Lumea DSLR: Crop vs. Full Frame

March 3, 2018 Enjoy Photography No comments exist
Imagine cu titlu de prezentare: DSLR Canon

Istoria camerelor digitale începe undeva prin 1969 și este încununată cu succes, la propriu, în 1990 cu ajutorul lui Kodak DCS100, care a fost primul DSLR comercial, destinat preponderent fotojurnaliștilor, întrucât prețul piperat de zeci de mii de dolari nu era afiliat oricărui buzunar (prețurile informative regăsite pe net, fiind situate undeva între 25.000$ și 30.000$ / buc.). Mai multe informații puteți citi aici și aici.

Imagine cu titlu de prezentare: KODAK DCS-100

Abia pe la începutul anului 2000, Fujifilm a lansat aparatul “FinePix S1 Pro”, primul aparat foto digital SLR, realizat pentru nivelul consumatorilor de rând, având un preț de aproape 8-9 ori mai mic decât cel al lui Kodak DCS100, iar de atunci și până în ziua de azi lucrurile au evoluat fantastic de mult și evoluează în continuare, cu viteza luminii.

BUN ȘI CARE E ȘPILUL CU DSLR-URILE ASTEA?

În primul rând ce este necesar să cunoști, este că la baza tehnologiei fotografiei digitale stă fotografia pe film (a SLR-urilor), motiv pentru care mărimea senzorului unui aparat digital este raportat la cel al unui SLR, și anume 35mm (36×24mm, o suprafață de 864mm²) și poartă denumirea de „full frame”.

În al doilea rând este necesar să știi, că ulterior producătorii au început să manufactureze și senzori cu dimensiuni mai mici care poartă denumirea de „senzor crop”, așa cum poți vedea în exemplul de mai jos.

Imagine cu titlu de prezentare: tipurile de senzori full frame vs crop.

Okay, și atunci care e treaba cu senzorii crop despre care se tot vorbește în tutorialele de pe Youtube, în articolele foto dedicate sau/și la secțiunea de specificații tehnice la comercianții de pretutindeni?

Să începem cu începutul: producerea camerelor cu senzori full frame costau și costă destul de mult, iar camere full frame precum Contax N Digital de 6 MP, apărută 11 ani mai târziu decât Kodak DCS100, costa undeva la 7000$ (echivalentul a 6 venituri medii în SUA la acea vreme). Așadar, producătorii au decis că este nevoie să se adreseze unui public mai larg de cumpărători, și au dezvoltat aceste camere cu senzor mai mic: crop, iar drept rezultat, spre exemplu, prima cameră crop de la Canon apărută, modelul 10D, costa undeva la doar 2000$ la data apariției. Este o diferență nu-i așa?

Chiar și în ziua de azi, DSLR-urile crop sunt cu mult mai ieftine decât cele full frame. Cele crop pleacă de la un preț de vânzare de aprox. 365$ (doar body – ex: Canon 1300D), iar cele full frame de la aprox. 1435$ (doar body – ex: Canon 6D) diferența fiind puțin peste 1000$ între cele două tipuri de camere. Și, să nu uităm și de piața second hand…

CROP VS FULL FRAME: cu ce este mai diferit sau special un senzor crop față de unul full frame?

În practică, așa cum îi spune și titlul, senzorul crop reprezintă o decupare a cadrului perceput de cameră prin obiectivul atașat acesteia (to crop=a decupa <engleză>). Senzorul crop percepe o arie mai îngustă din cadru, decupându-i din margini semnificativ mai mult decât o face un senzor full frame.
Față de un senzor full frame, senzorul crop va percepe doar centrul subiectului din cadrul tău, creând senzația aproprierii de subiect, ca și cum ai avea atașat un obiectiv cu o distanță focală mai lungă pe aparat. Astfel, când raportezi această decupare la senzorul full frame (sau mai corect zis la filmul de 35mm), vei obține un coeficient de multiplicare focală denumit factor de crop, factor ce diferă de la un producător la altul: ×1.5 (Nikon), ×1.6 și ×1.3 (Canon), ×2 (Olympus) etc. Așadar, atunci când folosești un obiectiv cu o distanță focală de 50mm, pe camera full frame o să ai un rezultat de o fidelitate de 1:1, adică exact 50mm. Pe sistem crop, în schimb, vei avea alte rezultate: pe Nikon o să ai 75mm (50×1.5), pe Canon o să ai 80mm (50×1.6) sau 65mm (50×1.3) și pe Olympus o să ai 100mm (50×2).

Imagine cu titlu de prezentare: distanțele focale aferente obiectivelor de pe sistemele crop raportate la filmul de 35mm

Cum spuneam, în realitatea fizică, distanța focală a obiectivului nu se schimbă, dar pentru că o cameră crop percepe doar centrul imaginii, rezultatul final este similar cu ceea ce obții atunci când utilizezi un obiectiv mai lung pe un full frame, datorită tocmai acestui factor de crop împlicat în ecuație.

CROP VS. FULL FRAME: care este cel mai potrivit pentru tine?

Bun acum că ai înțeles cum stă treaba cu senzorii crop și full-frame (cel puțin așa sper), este timpul să te decizi care tip de cameră este potrivită pentru tine.

În opinia mea, dacă ești tipul de persoană care nu vrea să investească foarte mult timp, cunoștințe și/sau bani în domeniu, atunci o cameră pe sistem crop cu obiectivul de kit și eventual un extra obiectiv îți vor fi suficiente. În funcție de înclinația ta fotografică, pentru cel de al doilea obiectiv poți oscila între un obiectiv fix, precum 50mm f/1.8 ideal pentru portrete (acesta fiind compatibil și cu camerele full-frame, iar nou costă până în < 700 lei – varianta Canon) sau poți achiziționa un obiectiv 24mm f/2.8 (compatibil doar cu sistemul crop și care nou costă până în < 750 lei – tot varianta Canon) acesta fiind ideal pentru cadre largi, precum arhitectură, peisaje, fotografiere în încăperi mici. De asemenea, poți oscila și pentru un tele-zoom precum un 55-250mm sau un 75-300mm (care nici ele nu sunt exagerat de scumpe) și cu care vei acoperi distanțe focale de la 18mm până la 250 / 300 mm (împreună cu obiectivul de kit, desigur).
Personal, dacă ar trebui să aleg vreun obiectiv, aș merge pe obiective fixe preferabil (vezi aici motivul), și cu montură dedicată full frame, în caz că îmi schimb direcția fotografică în viitor. E mai simplu și mai avantajos financiar pe termen lung, să faci trecerea la full frame când ai deja obiective dedicate, decât să vinzi tot ce ai și să treci apoi pe full frame. Spre exemplu, eu când am început, am avut în palmares obiectivul de kit: 18-55mm și acel 50mm f/1.8, pe care l-am menționat anterior. Desigur, nu este nevoie să iei exemplul meu, căci alegerea îți aparține în totalitate, și este strict influențată de ce anume dorești drept rezultat final în fotografie.

Imagine cu titlu de prezentare: Crop vs. full frame – distanța focală rezultată de pe urma realizării cadrului cu același tip de obiectiv pe ambele camere foto.

Pe de altă parte, dacă ai gânduri serioase în fotografie, atunci, recomand ca următoarele tale investiții să întrunească următorii pași: începe activitatea fie cu un DSLR (crop) entry-level și obiectivul de kit (de 18-55mm), fie cu un DSLR (crop) mid-level second hand + un obiectiv (tot cel kit sau oricare altul, dar doar unul să fie!) și apoi cunoaște-ți aparatul până în pânzele albe înainte de a face o nouă achiziție: învață-i atuurile, învată-i minusurile, învață cum îți influențează imaginea finală setările camerei și distanțele focale diferite ale obiectivului atașat acesteia, studiază ce fel de fotografie te atrage și abia apoi, după ce vei fi știut să-ți folosești aparatul cu ochii închiși, treci la următoarea investiție.
Totuși, dacă (o să) folosești camera doar pe modul Auto și nici nu (o să) investești în acumularea de noi cunoștințe în domeniu, atunci îți garantez că-ți este suficient DSLR-ul entry level cu obiectivul de kit! Ba chiar cred că ți-e mai bine cu smartphone-ul din dotare! Și nu, nu sunt răutacioasă, dar decât să cumperi un DSLR pe care se va pune praful, mai bine folosești banii în alte scopuri, precum ar fi o excursie undeva și îți garantez că vei fi mult mai fericit/ă cu pozele de pe smartphone decât fără excursie și cu un DSLR pe post de bibelou. Deci nu-l achiziționa doar pentru că în ziua de azi aproape oricine are unul și e la modă! Achiziționează-l doar dacă ești sigur/ă că ești dispus/ă să îl cari cu tine și să îl folosești!

Okay, acestea fiind spuse, hai să vedem avantajele fiecărui tip de senzor, după care finalizăm articolul, căci nu vreau să mă lungesc mai mult decât o fac deja :). Pentru informații suplimentare, te aștept în secțiunea de comentarii 😉

CROP VS. FULL FRAME: Avantajele unui DSLR cu senzor crop.

– În majoritatea situațiilor, pretul de achiziție este cu mult mai mic decât celor al camerelor full frame.

– Paleta de obiective dedicate camerelor crop sunt versatile și cu un preț de achiziție decent.

– Calitatea finală și de ansamblu a imaginilor (direct din cameră) este superioară.

– Poți să tragi în format RAW (am discutat despre asta aici).

– Sunt ideale pentru învățare (în mod special aparatele DSLR entry level).

– Poți atașa obiective full-frame pe camere crop (viceversa nefiind valabilă).

– Te apropie mult mai mult de subiect la o treime sau chiar jumătate de investiție. De exemplu pentru portrete unul din obiectivele clasice utilizate este cel de 85mm f/1.8. Un astfel de obiectiv costă în jur de 1600-1800 lei. Pe crop, pe Canon, spre exemplu, poți folosi acel simplu 50mm f/1.8 menționat anterior (la doar 600-700 lei) și te vei apropia considerabil de subiect (50mm×1.6=80mm – vezi imaginea de mai jos). De asemenea, cei pasionați de tele-foto vor fi încântați de factorul de crop care îi vor apropia de subiect, fără să apeleze la teleconvertoare. Spre exemplu eu am un teleobiectiv 70-200 f/4L și adesea folosesc camera crop în detrimentul celei full frame atunci când trag peisaje (urbane sau montane) și vreau să mă apropii de subiect foarte mult, căci pe crop obțin la cei 200mm o distanță finală de 320mm (200mm×1.6 factorul de crop). De asemenea, fotografii experimentați și profi aleg camere cu factor crop în fotografia wildlife sau/și sport, doar că ei nu apelează la aparate entry-level ci mid-level sau chiar profesionale, care au un preț de achiziție ce poate ajunge lejer la ordinul miilor de euro/cameră (ex: camere din categoria Canon 7D  sau Canon 1D).

Imagine cu titlu de prezentare: rezultatul unei fotografii realizate cu un DSLR Crop, model 600D, împreună cu obiectivul Canon 50mm f/1.8 (rezultatul final fiind obținut la o distanță de 80mm reali <50mm ×1.6 factorul de crop = 80mm>). ***Ca o curiozitate ușor extrapolată, pretul total pt această fotografie este de: 1350 lei (Canon 600D <iesit din fabricație la ora actuală>) + 600 lei (obiectivul 50mm) = 1950 lei.

Imagine cu titlu de prezentare: rezultatul unei fotografii realizate cu un DSLR Full Frame, model 6D, împreună cu obiectivul Canon 85mm f/1.8 (rezultatul final fiind obținut la o distanță de 85mm reali, întrucât aici nu ne lovim de factorul de crop/coeficientul de multiplicare aferent senzoruluio crop.). ***Ca o curiozitate ușor extrapolată, pretul total pt această fotografie este de: 5500 lei (Canon 6D) + 1600 lei (obiectivul 85mm) = 7100 lei.

CONCLUZIE LA IMAGINILE DE MAI SUS: Poți realiza fotografii uimitoare și cu un senzor crop. Nu ai nevoie de o camera full frame pentru fotografii uimitoare ci doar de creativitate, ingeniozitate, cunoștințe foto și eventual puțin noroc (ultimul ingredient depinzând mult de tipul de fotografie pe care îl practici).

CROP VS. FULL FRAME: Avantajele unui DSLR cu senzor full frame.

– Având o suprafață mai mare, senzorul camerei full frame va oferi un zgomot de fond mult mai bine controlat la valori ISO ridicate. Yeeey, fără purici în imagine! 😀

– La aceeași diafragmă (ex: f/2) senzorul full frame va oferi o separare mult mai bună a subiectului de fundal. Yeeey, yummy bokeh! <3

– Pe full frame beneficiezi de o gamă dinamică (eng: dynamic range) mult mai bună, ceea ce înseamnă că în zonele sub/supraexpuse vei obține mai multe informații, care te vor ajuta să duci rezultatul final la un alt nivel, prin postprocesare.

– Când spui că ai tras o imagine cu un obiectiv de 50mm, o să ai o imagine finală demnă de 50mm. Așaadar, dacă în tele-fotografie poți ieși mult mai câștigat cu senzori crop, în fotografia cu obiective wide, full frame este regele, căci 14mm sunt 14mm și nu 22mm (ca pe Canon – 14mm×1.6).

– Obiectivele dedicate senzorilor full frame sunt mai calitative (dar și mai scumpe) față de cele destinate senzorilor crop.

– Ești super cool și luat mult mai în serios dacă ai un DSLR full frame: e mare, e… hm… nu scump ci foarte scump, e greu (vei scuti abonamentul de la sală căci nu va mai fi nevoie de gantere, acum ai un DSLR) și, într-un singur cuvânt, e mega-awesome! Da, da am făcut puțin mișto. Am zis să îți mai descrețesc fruntea cu o glumiță după un așa articol lung. 😛 .

Imagine cu titlu de prezentare: formule de calcul în cazul camerelor cu factor crop astfel încât să te ajute să aflii distanța focală reală și a aperturii finale a obiectivului. Exemplu: obiectivul Canon 50mm f/1.8 are o distanță focală efectivă de 80mm (50mm ×1.6) și o diafragmă de f/3 (f/1.8 ×1.6).

Acestea fiind spuse, închei aici articolul meu kilometric de azi. Dacă ai întrebări, nelămuriri sau dorești informații suplimentare asupra subiectului, scrie-mi în secțiunea comentarii și îți voi răspunde cu mare drag.

De asemenea, nu uita de butoanele LIKE&SHARE din stânga paginii, dacă îți place ceea ce citești
Mulțumesc pentru timpul tău.

Pe data viitoare.

DISCLAIMER! Eu sunt în tabăra Canon, motiv pentru care în articolele expuse pe acest website, exemplificările sunt raportate la DSLR-urile comercializate de acest furnizor. Nu fac discriminare, nu promovez firma Canon în mod subiectiv, nu am câștiguri financiare din sponsorizări de la Canon, ci doar nu am pe mână un Nikon sau Sony sau Olympus sau oricare alt tip de DSLR ca să pot scrie în paralel. Mulțumesc pentru înțelegere.

The end!


PS: Alătură-te și tu comunității ENJOY PHOTOGRAPHY printr-un simplu LIKE pe pagina oficială de FACEBOOK, chiar  aici!


Apropo, dacă te abonezi și la newsletter: primești un e-book gratuit și rămâi la curent cu noutățile de pe site.

MĂ ABONEZ!

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,

Leave a Reply