Salutare!
Astăzi, îți voi vorbi despre obturatorul unei camere foto și viteza acestuia: ce este acesta și cum iți influențează arta fotografică.
CE REPREZINTĂ OBTURATORUL?
Obturatorul unei camere este o parte mecanică a camerei foto care dictează numărul de fracțiuni de secundă, secunde sau minute care va permite luminii să pătrundă pe senzor ca să realizeze fotografia dorită de tine. Putem spune că obturatorul acționează precum o cortină, care atunci când se ridică, lasă lumina să treacă, iar când „cortina” se lasă, blochează lumina urmând procesarea efectivă a imaginii captate. Ca să poți ridica și lăsa „cortina” jos, este necesar să apeși butonul de declanșare al camerei, iar timpul de la ridicarea „cortinei” până la lăsarea ei jos, poartă denumirea de timp de expunere sau viteza obturatorului (cunoscută mai des sub denumirea de „viteză de declanșare” <in engleză: shutter speed>).
CUM INFLUENȚEAZĂ VITEZA OBTURATORULUI (TIMPUL DE EXPUNERE) FOTOGRAFIILE TALE?
Așa cum spuneam mai sus, viteza obturatorului este definită de perioada de timp în care obturatorul stă deschis pentru a permite luminii să ajungă pe senzorul camerei. Dacă viteza obturatorului este rapidă (timp de expunere scurt), contribuie la „înghețarea acțiunii” (a tuturor elementelor din imagine). Dacă în schimb, viteza este mai mică (timp de expunere lung), aceasta contribuie la o neclaritate a elementelor din imagine creând un efect de mișcare, denumit „motion blur”. Acest efect de „motion blur” este întâlnit adesea în fotografiile de peisaj care au ca element vedetă râuri sau cascade (unde apa va apărea blurată <în mișcare>, iar restul elementelor din cadru, clare). De asemenea, el se întâlnește și în fotografiile cu mașini sau motociclete și au scop ilustrarea unui sentiment de viteză prin neclaritatea intenționată a roților aflate în mișcare.
Încă un lucru necesar de știut, este faptul că o viteză mică a obturatorului (adică un timp lung de expunere) este folosită și la fotografia de seară / noapte sau în situații în care lumina ambientală este mai slabă, dar nu pt acel efect de mișcare ci pentru a obține imagini corect expuse și clare fără a fi nevoit/ă să ridici valoarea ISO (despre care voi vorbi în lecția viitoare), întrucât un ISO mare contribuie la imagini zgomotoase (granulate). Ca să eviți această granulație în imagine, atunci vei folosi un trepied (sau o altă modalitate de stabilizare a camerei) un ISO mic și un timp lung de expunere (setat în funcție de calitatea luminii ambientale).
CUM SE MĂSOARĂ TIMPUL DE EXPUNERE?
Timpul de expunere se măsoară în fracțiuni de secundă atunci când viteza obturatorului este mai mică de 1 secundă (ex: 1/4, 1/250, 1/4000) și secunde (1, 15, 30). Pe majoritatea DSLR-urilor, timpul de expunere nu depășește 30 de secunde decât dacă se folosește o telecomandă special dedicată pentru așa ceva. Iar la camerele mirrorless (la unele dintre ele) am observat că timpul maxim de expunere poate ajunge și la 60 secunde, direct din camera. De obicei timpul minim de expunere pe DSLR-uri este 1/4000 sec, deși există și camere mai rapide care permit o viteză de 1/8000 sec.
Cum folosești timpii de expunere?
Timpii scurți de expunere, de obicei mai scurți de 1/250 sec, se folosesc, în general, în fotografia de zi cu zi, precum cea de peisaj, arhitecturală etc. (când lumina ambientală este propice și / sau puternică), iar de obicei se folosesc timpi mai scurți de 1/1000 sec. când vrei să „îngheți” mișcarea unei păsări, a unui animal sau a oricărui alt element din imagine.
Ca să înțelegi mai bine despre ce vorbesc, privește, te rog, la exemplele de mai jos:
EXEMPLE DE IMAGINI CU TIMPI SCURTI DE EXPUNERE:
EXEMPLE DE IMAGINI CU TIMPI LUNGI DE EXPUNERE:
Cam atât pentru lecția de astăzi. Mulțumesc pentru timpul tău.
Nu uita de like și share dacă ai găsit util acest articol. Mă va ajuta în demersul meu și îmi va aduce o mare bucurie.
Pe data viitoare!
The end.