PhotoStory de la Marea Neagră: iarna nu-i ca vara!

February 23, 2020 Enjoy Photography No comments exist

Salutare!

M-am tot gândit sub ce formă pot să mă apropii de tine, dragul meu cititor, și sub ce formă pot să postez mai des pe website, păstrând în același timp un echilibru între lecțiile foto și poveștile personale.

Știu că Facebook și Instagram, au rolul lor (mai ales pentru relatările personale) și că aș putea acolo să adaug o picătură din viața mea, dar sincer, niciodată nu am fost adepta acestui gen de profil, unde să-ți etalezi viața personală. 😳

În plus, nimeni nu stă să citească romane (așa cum obișnuiesc eu să scriu) pe paginile de socializare. Toată lumea dă scroll, scroll, rapid, rapid în jos… „Ah, stai că am văzut ceva.”… scroll back up… „Ah, nevermind”. 🙄

Imagine cu titlu de prezentare: „Social Media – Scrolling through Posts”
Echipament folosit: Canon 760D + Canon 55-200mm, cu următoarele setări: ISO 3200, f/5, 1/80 sec @ 123mm
*Imaginile din acest articol sunt urcate la 75% calitate, format ~1024×683 .
© Ștef Annya – Toate drepturile rezervate.

Totul se întâmplă mult prea repede pe social media și dacă nu postezi o săptămână este ca și cum nu ai posta o lună, iar dacă nu o să postezi o lună, este ca și cum nu ai posta un an

Totul este diferit pe social media! Și sincer, personal, mă cam „chinui” să păstrez tradiția de a posta o poză pe zi, în fiecare zi, pe toate conturile de social-media, doar, doar ca să rămân activă acolo în backgound. Nu mă plâng, dar o recunosc! 😆

Totuși, aici eu dictez viteza cu care se mișcă timpul și noutățile de pe website, iar asta îmi place la nebunie! Oh, daaaaaa!! 😎

Dar… nu vreau să postez doar o dată pe lună (in cel mai fericit caz) sau o dată la două-trei luni pe website (cum se întâmplă deseori). 🙁

Căci… dacă este să fiu sinceră cu tine, un articol educativ, bine închegat, îmi ia destul de mult timp să îl alcătuiesc (zeci de ore): până fac pozele și le postprocesez, până îl scriu, până mă (extra)documentez ca să mă asigur că îți ofer doar informații de calitate și complete, până optimizez articolul (ca să nu mă pună Google la coadă, pe ultima pagină de Search, unde nu ajunge nici Gaia) etc…

Astfel, toate ceeeeer tiiiiimpppppppp și prefer să scriu mai light și colocvial, dar consecvent. Sper să fii de acord cu mine. 🙂
Tot ce vreau, este să-ți răsplătesc fidelitatea, încrederea acordată, răbdarea cu care mă citești și aștepti articolele și mai ales, vreau să-ți răsplătesc timpul pe care mi-l acorzi.
Da, timpul tău, care este cel mai prețios lucru din lume, vreau să-l răsplătesc cu postări educative mai dese și publicate într-un mod mai constant și echilibrat!

Îmi place că aici știu că tu mă urmărești cu interes! Știu că ești aici pentru că vrei să aflii mai multe despre fotografie: de la cum se planifică și o gândești, până la editare și publicare. Iar în acest sens, am să-ți ofer mereu, cât mai multe informații de calitate cunosc eu! 🙂

De asemenea, știu că nu vrei să ai de a face doar cu un alt proiect în care cineva vrea să-ți vândă câte ceva la finalul fiecărui articol în parte. Vrei educație gratuită, și asta vreau și eu!

În plus, știu (de fapt sper, mai bine zis) că nu vrei ca atunci când citești un articol, să fie totul doar tehnic, fad și lipsit de viață. Nu vrei să simți că acest proiect este scris de un robot, ci de un om; de o persoană, cu gânduri și sentimente, așa ca noi doi (scriitor și cititor).

Astfel, plecând de la aceste idei, și de la faptul că îmi place foooaaarteeee mult să scriu 😳 , astăzi, ești martor/ă la deschiderea secțiunii PhotoStories: locul de unde aflii mai multe despre mine, locul unde reușesc mă apropii de tine (prin limbajul colocvial ce l-ai întâlnit deja în secțiunea PhotoBlog) și totodată, locul unde tu continui să-ți dezvolți ochiul de fotograf, pentru că da, această secțiune va fi impregnată cu multe fotografii și informații fotografice.

Zic să n-o mai lungim prea mult și să trecem la primul subiect despre care m-am gândit să-ți scriu astăzi, și anume despre cum este, din punct de vedere fotografic, să mergi la Marea Neagră – iarna vs vara.

Colaj cu titlu de prezentare: „Iarna vs Vara, la Marea Neagră”
© Ștef Annya – Toate drepturile rezervate.

Așa cum îți relatam aici, noul an l-am început cu un mini-concediu la Constanța, la Marea Neagră.

Știu că este puțin atipic să mergi iarna la Mare, dar sincer, din 2005 (când am văzut niște super poze pe net) mi-am dorit să văd Marea iarna, și deși nu a fost așa cum mi-aș fi dorit (adică să găsesc și ceva zăpadă și țurțuri de gheață… dar nici nu este de mirare la cât de calde is iernile din ultimii ani), Marea a fost absolut splendidă!

Când am ajuns acolo, pe data de 1 Ianuarie, seara, mi s-au înmuiat genunchii de fericire că o revăd, exact ca în vara lui 2018, când am revăzut Marea după 22 de ani de pauză! 😮

PARANTEZĂ:
Da! Ai citit corect: înaintea lui 2018, ultima dată am văzut Marea Neagră în 1996, când am fost în tabără, cu Grădinița. 

Și pentru că știu că ești șocat/ă de declarația mea, îți spun sincer, că nu m-am dus la mare 22 de ani, pentru că atunci când eram copil, nu am avut posibilitate financiară din varii motive, iar când am crescut, pur și simplu Marea nu a fost pe lista mea de priorități, pentru că mă gândeam că nu o să mă încânte aglomerația din timpul verii, de acolo (iar iarna ce o văzusem în pozele din 2005, nu s-a întâmplat de atunci nici până la data scrierii acestui articol).

Și așa și este! Nu-mi plac locurile aglomerate, indiferent că este vorba de Mare, de Oraș, de Mall, de orice!
Sunt o introvertită, iar locurile mega-aglomerate mă seacă de energie! 😳

Dar în 2018, mi se făcuse un dor nebun de Marea Neagră, de aceea pe care mi-o aminteam din copilărie: cu acel soare imens răsărind din mare, și acel turcoaz al apei presărat cu „steluțe argintii” deasupra (așa vedeam eu reflexia mării în bătaia soarelui, când eram copil), cu acel sunet pe care îl aud și acum, în momentul în care scriu aceste rânduri, și acea briză caldă cu un iz ușor sărat, toate, împreună cu acele bălăceli în care mă prefăceam că știu să înot, ca o broască la mal. 😆
PARANTEZĂ ÎNCHISĂ.

Marea Neagră surprinsă la primele ore ale dimineții, cu ajutorul smartphone-ului Nokia 8 – lăsat pe modul Auto (HDR ON) + Edit în Snapseed
*Imaginile din acest articol sunt urcate la 75% calitate, format ~1024×683 .
© Ștef Annya – Toate drepturile rezervate.

Așadar, cum este Marea Neagră iarna versus vara?

Sincer, din anumite perspective, Marea Neagră este absolut identică în ambele anotimpuri, dar din alte perspective, este total diferită; iar aici nu mă refer la diferența de temperatură: rece vs cald.

Marea este identică în cele două anotimpuri din punct de vedere al sunetului, mirosului, faunei și a anumitor perspective fotografice statice (de ex: fotografierea Cazinoului din Constanța învăluit în valurile mării. Cazinoul este imobil și arată la fel <aproximativ – mai mult sau mai puțin degradat> atât vara cât și iarna, chiar dacă cerul diferă ca nuanțe, iar valurile ca intensitate).

Marea Neagră surprinsă în Ianuarie 2020, cu ajutorul smartphone-ului Nokia 8 – lăsat pe modul Auto (HDR ON) + Edit în Snapseed
*Imaginile din acest articol sunt urcate la 75% calitate, format ~1024×683 .
© Ștef Annya – Toate drepturile rezervate.

Diferența, în schimb, o face viața socială în cadrul celor două sezoane:

  • vara este mega-ultra-aglomerat la Mare, aproape peste tot; iar iarna este pustiu, aproape prea pustiu.
  • vara există o multitudine de shaormerii și vânzători ambulanți, de tarabe cu suveniruri puse la dispozitia potențialului cumpărător, iar iarna, nimic din toate acestea!
  • chiar și centrul orașului Constanța părea aproape pustiit pe timp de iarnă față de vară, când terasele-s răsfirate cât vezi cu ochii, și oamenii se perindă de colo, colo.

Astfel, ce fotografiezi iarna vs vara, la Marea Neagră?

Pe scurt, vara te axezi în principal pe fotografii urbane, iar iarna pe fotografii de peisaj și „wildlife” (aka pescărușii din zonă). Desigur, nu este o regulă, ci doar îți spun cum am trăit eu momentele din punct de vedere al ponderii stilurilor fotografice predominante. 🙂
Dacă de exemplu, ție nu iți place un anumit tip de fotografie din cele enumerate de mine, nu trebuie să îl practici. Asta este clar și indubitabil! 😉

PART 1: PHOTOSTORY DE LA MAREA NEAGRĂ – VARA LUI 2018

Era o zi toridă de 5 Iulie (pentru mine toridă, căci nu-s fan căldură), scăpasem de la servici, am dat fuguța acasă, am luat rucsacul cu mine (conținând minimul necesar pentru 3 zile de mare + aparatul foto, care pentru mine era și este mai important decât restul bagajului) și tuleo la Gară pentru un prim traseu până la București.

Imagine din Gara Dârste, cu un tren al Regio Călători în prim-plan.
BTW: Despre fotografierea trenurilor, te invit să citești articolul de aici. 😉
Poza a fost surprinsă cu ajutorul smartphone-ului Samsung J5 2017 – lăsat pe modul Auto + Edit în Snapseed
*Imaginile din acest articol sunt urcate la 75% calitate, format ~1024×683 .
© Ștef Annya – Toate drepturile rezervate.

Am ajuns pe la ora 22 la București, m-am întâlnit cu Andrei, ne-am învârtit pe acolo, iar la 3 dimineața așteptam trenul pentru Constanța.
Gara era mega-full pentru acea oră: toți așteptau trenul de Constanța ❗
Vestea bună?
Dimineața, înainte de 6 eram în Gara din Constanța, unde am fost întâmpinați de sunetul pescărușilor; iar inima-mi tresărea de bucurie și entuziasm, la toate acestea. 😀
Am mâncat ceva fructe, apoi ne-am luat o cafea (de fapt mai multe în dimineața aceea, because „Coffee is always a good idea!” 😳 ), și am purces cătinel, pe jos, din Gară spre Marea Neagră.
Fiecare pas, îmi făcea inima să bată mai tare. Îți dai seama 22 de ani?!?!?!? 😮

Și cum nu se putea mai bine, înainte să mă întâmpine Marea, m-a întâmpinat o pisicuță, căci, nu se putea să nu-mi iasă în cale, animăluțul meu domestic preferat! 😆
Astfel, ne-am oprit ca eu să-i mângâi puțin blănița și să o alint, după care ne-am văzut, fiecare dintre noi, de drum mai departe.

Pisicuță + Cafea = Purrfect Combination 😆
Apropo, dacă nu te-ai prins, aia din poză sunt eu. Nice to meet you! :mrgreen:
*Imaginile din acest articol sunt urcate la 75% calitate, format ~1024×683 .
Photo by Butescu Andrei – cu Nikon D5300

Și…. am ajuns! Mai aveam de coborât niște scări ca să ajugem oficial lângă Mare, dar, nu se pune! Am ajuns! M-am blocat, mi-au tremurat genunchii și mi-au dat lacrimile! Serios, vorbesc! Nu exagerez nici macar unpic! Am fost de-a dreptul înmărmurită: era mai frumoasă decât mi-o aminteam!

După ce m-am deblocat, am coborât cât de repede am putut ca să ajung odată la ea, să o văd mai de aproape, să o simt!
Desigur că pentru mine sintagma „cât de repede am putut”, înseamnă doar cu „viteza melcului turbat” în realitate, deoarece era instalat Neversea-ul și am avut ceva subiecte foto de surprins până să ajung efectiv la valurile mării. 😆

Și prima poză oficială de la Marea Neagră a fost aceasta, în care este surprinsă scena de la Neversea.
Dpmdv aceasta nu o consider o fotografie „profi”, deoarece este un cadru destul de aglomerat, și cotidian. Astfel, este o simplă poză, o simplă amintire. Am ținut să menționez acest aspect, deoarece tu aflându-te pe calea dezvoltării ochiului de fotograf, ai nevoie să înveți diferența dintre o fotografie artistică și deosebită vs una banală, cotidiană, precum aceasta expusă aici. 😉
Vestea faină este că și amintirile fotografice (adică fotografiile banale) au rolul lor, și ideal este să încerci să le surprinzi într-un mod cât mai armonios posibil. Te va ajuta acest aspect și în dezvoltarea ta ca fotograf aflat pe drumul profesionalismului (dacă asta urmărești).
Echipament folosit: Canon 750D + Canon 70-200mm f/4L, cu următoarele setări: ISO 320 (Auto), f/10, 1/320 sec @ 163mm
*Imaginile din acest articol sunt urcate la 75% calitate, format ~1024×683 .
© Ștef Annya – Toate drepturile rezervate.
În schimb aceasta o pot considera o fotografie „profi” (adică mai deosebită și artistică). Aceasta a fost realizată în apropiere de scena de la Neversea. În spate background-ul era aglomerat (corturi, mașini, persoane în mișcare etc), iar pescărușul se „scălda” într-o baltă din aproprierea desfășurării festivalului.
Ca să pot izola subiectul într-un mod artistic, m-am folosit de un teleobiectiv și am poziționat aparatul aproape de nivelul solului, astfel încât să mă aflu aproximativ la același nivel cu pescărușul.
Echipament folosit: Canon 750D + Canon 70-200mm f/4L, cu următoarele setări: ISO 200, f/4.5, 1/800 sec @ 200mm.
Am ales o viteză de 1/800 de secunde, pentru a putea îngheța mișcarea în cazul în care pasărea ar fi zburat; și am ales un f/4.5 deoarece am vrut să izolez frumos subiectul, fără a rata focusul pe subiect, totodată.
*Imaginile din acest articol sunt urcate la 75% calitate, format ~1024×683 .
© Ștef Annya – Toate drepturile rezervate.

Dar, imediat ce am ajuns oficial la malul Mării, primul lucru, după o mică ezitare, a fost să mă descalț și să-mi bag picioarele în ea, Mare. 😆
Brusc m-am reîntors în copilărie: pur și simplu retrăiam bucuria și extazul exact ca un copil, cu puritate și inocență absolută. Din acel moment, până am revenit la Brașov, nu mi-am mai șters zâmbetul de pe chip și din suflet.

Chiar este foarte fain să-ți bagi picioarele în ea Mare! 😆
*Imaginile din acest articol sunt urcate la 75% calitate, format ~1024×683 .
Photo by Butescu Andrei – folosind un Nikon D5300 și respectând regula treimilor, pe care o poți aprofunda citind articolul de aici.
Și chiar și în timp ce-mi răcoream puțin picioarele în Mare, nu m-am putut abține să nu trag și câteva cadre, precum acesta! 🙂
Echipament folosit: Canon 750D + Canon 70-200mm f/4L, cu următoarele setări: ISO 160, f/4.5, 1/800 sec @ 200mm
*Imaginile din acest articol sunt urcate la 75% calitate, format ~1024×683 .
© Ștef Annya – Toate drepturile rezervate.

După ce am gustat puțin din savuroasa Marea Neagră, sosise timpul să mergem să savurăm și un mic dejun, că deja ne cam chiorlăiau mațele.

Am ales random, restaurantul (de fapt terasa, ca deh, era vară) Camarote Port; iar aici, altă surpriză plăcută: cea mai bună limonadă cu mentă din lume (pe care am savurat-o și-n iarna lui 2020 😳 ), și pe care ți-o recomand, cu drag, să o încerci indiferent de anotimp.

După micul dejun, am purces spre faleză, unde Andrei m-a așteptat cred că vreo 40 de minute ca să surprind o poză cu acest pescăruș în zbor, exact așa cum mi-o doream (imaginam) eu. Noroc, că și el este pasionat de fotografie, că altfel ce dumnezei mi-aș fi auzit… nici nu vreau să mă gândesc. 😆

Ăsta era pescărușul pe care pusesem ochii și care nu voia nicicum să-mi dea satisfacție. Totuși, așteptarea mi-a fost răsplătită maxim cu acest cadru absolut mega-delicios! 😀
Pentru a surprinde acest cadru am folosit un Canon 750D (pe modul Focus Continuu <adică AI SERVO> și declanșare în rafală) + obiectivul Canon 70-200mm f/4L, cu următoarele setări: ISO 320 (Auto), f/4.5 (pt izolarea subiectului de fundal), 1/640 sec (pt a îngheța zborul) @200mm
*Imaginile din acest articol sunt urcate la 75% calitate, format ~1024×683 .
© Ștef Annya – Toate drepturile rezervate.
Ca o paranteză, până la cadrul cu pescărușul din imaginea de mai sus, am tras și alte cadre pe acolo, cu diverși pescăruși stând fain-frumos pe stânci.
Într-acest colaj, în stânga regăsești prima poză care a fost realizată dintr-o suită de zeci de poze ulterioare. Aceasta, după cum vezi, are alte nuanțe și reflexii față de poza din dreapta colajului.
Motivul?
Acest lucru s-a întâmplat deoarece, în poza din stânga nu aveam încă atașat în fața obiectivului, filtrul CPL (de polarizare circulară). Astfel, se vedeau reflexiile solare pe suprafața apei.
După ce am atașat filtrul CPL, reflexiile acelea au dispărut, așa cum poți vedea în poza din dreapta.
Rolul filtrului CPL este de a elimina reflexiile nedorite de pe suprafețele apei și nu numai. Astfel, recomand cu mult drag să-ți achiziționezi unul (dar neapărat de calitate).
© Ștef Annya – Toate drepturile rezervate.
Aceasta este una din fotografiile mele preferate din cadrul sesiunii cu Pescăruși.
Aici, poți vedea mai bine efectul ce-l are asupra apei, filtrul CPL anterior menționat.
Și nu, culorile din imagine nu sunt „Photoshopate” ❗ Este doar efectul filtrului! 😉
Echipament folosit: Canon 750D + Canon 70-200mm f/4L, cu următoarele setări: ISO 640 (Auto), f/4.5, 1/800 sec @ 200mm
*Imaginile din acest articol sunt urcate la 75% calitate, format ~1024×683 .
© Ștef Annya – Toate drepturile rezervate.

Apoi am vizitat centrul (Piața Ovidiu) care personal nu pot spune că m-a impresionat foarte tare (poate din cauza că astfel de centre găsești în majoritatea orașelor din România – dar era fain ca era plin de oameni la terase), după care am purces spre Eforie Sud, unde eram cazați (mai bine zis chiar la capătul Sud al Eforiei Sud)

De ce am ales Eforie Sud?

Pentru că acolo mi-a plăcut mult atunci când am fost copil, și pt că îmi place Marea cu valurile molcome de acolo, nisipul fin de la intrarea în Mare și care ține pănă hăt departe, plaja aerisită și curată, plus cazarea accesibilă dpdv financiar. 😉

O mică mostră fotografică de pe Plaja din Eforie Sud.
Echipament folosit: Canon 750D + Canon 70-200mm f/4L, cu următoarele setări: ISO 160, f/7.1, 1/500 sec @ 200mm
*Imaginile din acest articol sunt urcate la 75% calitate, format ~1024×683 .
© Ștef Annya – Toate drepturile rezervate.
Acest cadru a fost tras a doua zi, dimineață. După cum poți observa plaja nu este foarte mare, dar este foarte intimă și aerisită; iar mie zona mi-a plăcut la nebunie! Sincer! Sincer! 😀
Poza a fost realizată cu Canon 750D + Obiectivul de kit, Canon 18-55mm, cu următoarele setări: ISO 125, f/3.5 (pt a blura puțin foreground-ul și a păstra în focus doar plaja), 1/320 sec @ 18mm
*Imaginile din acest articol sunt urcate la 75% calitate, format ~1024×683 .
© Ștef Annya – Toate drepturile rezervate.
Acesta este un alt cadru care-mi este drag, tot din Eforie Sud. A fost tras cu ajutorul unui teleobiectiv, de pe dealul ce-l vezi în poza de mai sus.
Folosindu-mă de Regula Treimilor, după ce mi-am ales cadrul, am așteptat-o pe doamna respectivă să-mi intre în cadru, și apoi am declanșat. Bolovanul din stânga imaginii servește drept „contragreutate” (balans) în imagine.
Echipament folosit: Canon 750D + Canon 70-200mm f/4L, cu următoarele setări: ISO 500 (Auto), f/7.1, 1/500 sec @ 200mm
*Imaginile din acest articol sunt urcate la 75% calitate, format ~1024×683 .
© Ștef Annya – Toate drepturile rezervate.
Acesta este un alt cadru tras cu ajutorul teleobiectivului, și este similar cu cel de mai sus dpdv al compoziției. Și aici m-am folosit tot de Regula Treimilor, pentru a realiza fotografia.
Echipament folosit: Canon 750D + Canon 70-200mm f/4L, cu următoarele setări: ISO 320 (Auto), f/7.1, 1/500 sec @ 200mm
*Imaginile din acest articol sunt urcate la 75% calitate, format ~1024×683 .
© Ștef Annya – Toate drepturile rezervate.

Următoarea zi, am dat o fugă până în Eforie Nord, unde valurile mării erau mult mai agitate, chiar puțin agresive aș spune eu; iar lume era cu duiumul, atât pe plajă cât și în apă.
Aici, parcă spuneai că este o altă lume, desprinsă dintr-un alt scenariu.

Față de Eforie Sud, acolo întrezăreai viața socială la fiecare pas, magazine de suveniruri peste tot, restaurante care mai de care cu porți largi deschise, vânzători ambulanți pe plajă etc. .
Ce să mai?  O nebunieeee! Cel puțin pentru mine, desigur, care am zis că nu mă împac foarte bine cu locurile aglomerate. 😳

Am rămas câteva ore în Nord, am cumpărat și eu ca tot omul, un mic suvenir simbolic, numai bun de adus acasă drept amintire (și lipit pe frigider 😆 ), după care am revenit în Sud unde, deși nu ne-am bucurat de plajă efectiv, căci cerul era parțial noros, eu m-am bucurat ore bune de apa mării (care era puțin cam rece, mai ales spre seară, dar nu-mi păsa, eram prea fericită).

Moaca mea de om fericit! 😆
Și daaaaaa, în Eforie Sud, nu te înghesuia nimeni în apă ca în Eforie Nord (vezi colajul de mai sus, unde am expus Marea iarna vs vara).
*Imaginile din acest articol sunt urcate la 75% calitate, format ~1024×683 .
Photo by Butescu Andrei – cu Canonul meu (750D)

Apoi, înspre apus, am făcut o promenadă pe plajă și am suprins cadre plăcute și dragi sufletelor noastre.
Doaaaamneeeee, cât de liniștită și faină era zona!
Doar un grup de prieteni se jucau un fel de volei în apă, și câte o persoană ici-colo, care se plimba și ea liniștită, înaintea instalării nopții.

Apusul din a doua seară, parcă a fost special pictat pentru noi! A fost de-a dreptul sublim, iar promenada foarte bine venită.
App, în stânga imaginii poți vedea grupul de prieteni despre care îți relatam mai sus.
Poza a fost surprinsă cu ajutorul smartphone-ului Sony XA1 Ultra – lăsat pe modul Auto + Edit în Snapseed
*Imaginile din acest articol sunt urcate la 75% calitate, format ~1024×683 .
© Ștef Annya – Toate drepturile rezervate.

A treia zi… nu prea mai am ce scrie despre ea, decât că vremea s-a înrăutățit (de fapt după ce am plecat noi, a urmat o perioadă de vreo 2 săptămâni de ploi, atât la Mare cât și în majoritatea zonelor din țară), și că ne-am întors fiecare la casele noastre. 🙂

PART 2: PHOTOSTORY DE LA MAREA NEAGRĂ – IARNA LUI 2020

Este prima zi din noul an (01.01.2020) și totodată ora 4:30 dimineața, când alarma de la telefon își drege coardele vocale, iar eu mă dau jos din pat hotărâtă să purced spre Marea Neagră pentru câteva zile.

Încă zombie de adormită și cu ochii pe jumătate închiși, mă-ndrept spre bucătărie, beau vreo 2 pahare cu apă, după care pun de-o cafea (căci fără nu se poate), iar până este gata cafeaua, între timp mă spăl pe dinți (ăsta este ritualul meu obișnuit de zi cu zi). 😳
Cafeaua este gata!
Iau prima gură și deja mă simt mai bine, mai iau o gură și simt cum mă trezesc. 😆
Mă-ntorc în dormitor, îmi pregătesc ultimele detalii ale bagajului, merg la baie, fac un duș rapid, apoi mă-mbrac și țuști la Gară, căci la 6:45 venea trenul.

În tren, până am ajuns la București, am ascultat niște muzică, am mai citit ceva, am mai căscat de vreo 2-300 de ori, dar la București am ajuns fresh. Era puțin trecut de ora 10, când am ajuns.
Acolo, același Andrei (din 2018), m-a întâmpinat cu zâmbetul pe buze și o nouă cafea, desigur. 😀
(PS: nu te gândi că beau multă cafea, în zilele obișnuite beau doar cafeaua de dimineață, adică 150-200ml de cafea făcută în casă, tărie medie și fără zahăr; iar în zilele când sunt pe drum mai beau pe lângă cafeaua de dimineață, încă 1, maxim 2 cafele de la Automate, așa de plăcere și ca să-mi țină de urât. Știu că cele din urmă nu sunt tocmai o alegere healthy, dar e un compromis ce mi-l asum sub formă ocazională.)

În Gara de Nord, mai aveam de așteptat până la ora 14:00 trenul de Constanța, așa că m-am apucat să iau la rând trenurile de pe acolo și să le fotografiez, căci așa cum știi din articolul de aici, mă pasionează asta!

Acesta este trenul cu care ne-am bântuit noi la Constanța. 😀
Echipament folosit: Canon 760D + Canon 55-200mm, cu următoarele setări: ISO 200, f/4.5, 1/250s @ 90mm.
*Imaginile din acest articol sunt urcate la 75% calitate, format ~1024×683 
© Ștef Annya – Toate drepturile rezervate.

Fusese vorba, la un moment dat, să mergem într-un parc (cel mai probabil Herăstrău), dar a trecut timpul așa fain în gară, încât nu am mai apucat să plecăm nicăieri, ci doar să ne suim în trenul de Constanța și să purcedem la drum spre Marea Neagră, pe care abia așteptam să o reîntâlnesc. 😯

Am ajuns în gara din Constanța chiar imediat după apusul soarelui, și desigur, că înainte de a merge să ne cazăm, am ales să dăm o fugă până pe malul mării, căci nu se cuvenea să nu mergem să-i dăm „Bună seara!”.

Am ajuns pe malul mării aproape de întuneric-beznă, dar nu a contat, sunetul mării era mult mai important! Era la fel de sublim, și melodios precum mi-l aminteam!

Și așa arăta Marea Neagră când am aterizat noi, în prima zi din anul 2020. 😀
*Imaginile din acest articol sunt urcate la 75% calitate, format ~1024×683 .
Photo by Butescu Andrei cu Smartphone-ul lui, Samsung S9

Am stat acolo câteva momente bune, mai ales că nici nu bătea vântul, după care ne-am îndreptat spre Hotelul unde eram cazați. Trebuia să ne punem la somn, căci a doua zi dimineață, aveam în plan să ne trezim și să surprindem răsăritul în fotografii.

În cadrul acestui colaj, regăsești două imagini similare, surprinse la răsărit.
Aici aparatul foto, a fost montat pe un trepied și am folosit timpi lungi de expunere.
În imaginea de sus, regăsești o poveste antrenantă, iar în imaginea de jos regăsești o poveste statică.
(App, mai multe despre poveștile fotografice și cum să le surprinzi, poți citi în articolul de aici)
Din punct de vedere vizual, consider (dar poți să nu fii de acord cu mine) că imaginea de sus este mult mai faină pentru ochiul privitorului, deoarece menține privirea acestuia mai mult timp asupra imaginii.
Tu ce părere ai?
© Ștef Annya – Toate drepturile rezervate.

Dar, așa cum relatam, printre rânduri aici, răsăritul nu a fost prea „prietenos” cu viziunile mele fotografice.
În schimb, restul zilei a fost foarte prietenoasă: am rămas câteva ore bune pe plajă, mi-am băgat din nou picioarele in ea mare 😆 (din neatenție desigur, dar salavtă de ghetele mele impermeabile de munte) și am realizat tot felul de fotografii ba cu telefonul (preponderent – căci eram supărată că mi-am spart ecranul secundar al camerei foto), ba cu aparatul lui Andrei, un Canon 60D (despre care poți citi un review aici).

M-am mai chinuit eu în dimineața aceea să mai trag câteva expuneri lungi cu teleobiectivul care mi-a mâncat zilele, iar acesta este unul din puținele cadre pe care am reușit să le realizez cu ajutorul focusului manual.
Echipament folosit: Canon 760D + Canon 55-200mm, cu următoarele setări: ISO 100, f/11, 1 sec @ 55mm.
*Imaginile din acest articol sunt urcate la 75% calitate, format ~1024×683 
© Ștef Annya – Toate drepturile rezervate.
Apoi am renunțat la trepied și am tras din mână, că deja nu mai aveam răbdare să mă tot chinui să focusez manual, oricât de mult mi-ar fi plăcut să am cadre cu expuneri mai lungi. 🙄
După care… am renunțat de tot să mai trag cu camera mea, din motivul enunțat în articolul de aici.
Echipament folosit: Canon 760D + Canon 55-250mm, cu următoarele setări: ISO 640, f/6.3, 1/400s @ 55mm.
*Imaginile din acest articol sunt urcate la 75% calitate, format ~1024×683 
© Ștef Annya – Toate drepturile rezervate.
Așa că am început să trag imagini cu aparatul lui Andrei… 🙂
Echipament folosit: Canon 60D + Canon 50mm f/1.8 STM, cu următoarele setări: ISO 100, f/8, 1/500 sec.
*Imaginile din acest articol sunt urcate la 75% calitate, format ~1024×683 
© Ștef Annya – Toate drepturile rezervate.
…și cu telefonul meu. 🙂

Apoi am mers la restaurantul ăla minunat, menționat mai sus în articol, știi tu… ăla de are cea mai bună limonadă cu mentă, din lume; ca să servim micul dejun. 😀

Și micul dejun a fost mega-gustos și foarte sățios la Restaurantul Camarote Port. Chiar ți-l recomand cu mult drag. Are și prețuri bune, nu doar o super limonadă cu mentă.
Hai că te-am înnebunit deja cu limonada! Apropo, vezi că este în stânga imaginii. Este chestia aia verde din pahar. Și nu, nu este colorant, este de la mentă și gheața măcinată. 😆
Photo by Butescu Andrei cu Smartphone-ul lui, Samsung S9

Și, pentru că timpul nostru la Mare era destul de comprimat, după ce am mâncat, ne-am hotărât să mergem la Zoo, Planetariu și Delfinariu, căci eu nu fusesem niciodată.

Sincer?

La Zoo m-a impresionat faptul că am reușit să mângâi o zebră. 😮 Foarte miștooo senzația și am fost mai mult decât fericită că am reușit să fac asta. 

Planetariul a fost atrăgător și informativ, dar mă așteptam la o reprezentație diferită față de ce ne-a fost dat să vedem; iar Delfinariul, a fost… inimaginabil de frumos!!

Moment surprins în cadrul spectacolului de la Delfinariu.
Photo by Butescu Andrei cu Smartphone-ul lui, Samsung S9

Dacă în 2018 mi-au dat lacrimile când am revăzut Marea Neagră, în 2020, mi-au dat lacrimile când am văzut spectacolul de la Delfinariu. Sunt absolut superbi delfinașii aceia!! Merită să mergi să îi vezi! 😀

Spre seară, ne-am dus într-o promenadă pe faleza din Constanța, unde m-am jucat puțin cu capacitățile modice ale telefonului meu de a surprinde niște Street Photography în very low light.

Aici ai un exemplu de Low Light Photography realizat cu smartphone-ul Nokia 8 – lăsat pe modul Auto (HDR ON) + Edit în Snapseed.
Pentru că focusul pe telefonul meu se realizează lent spre foarte lent, în condiții de lumină scăzută, am totuși avantajul că pot surprinde niște cadre antrenante. Datorită stabilizării optice a telefonului, subiectele statice rămân în focus, iar cele dinamice apar defocusate, ca într-acest exemplu, unde persoanele din cadru par puțin „fantomatice”. Personal, îmi place efectul. 🙂
*Imaginile din acest articol sunt urcate la 75% calitate, format ~1024×683 .
© Ștef Annya – Toate drepturile rezervate.

A treia și ultima zi de Marea Neagră, ne-a găsit tot matinali pe plajă (dar nu la răsărit).
Valurile erau mai mici și mult mai calme față de ziua precedentă, doar că de data asta bătea un vânt de te lua pe sus. 🙄
Nu mai era de stat prin zonă!

Brrrrrrrrrrrrr!!! 😆

Așa că ne-am retras, am băut o cafea ca să ne încălzim puțin sufletele și apoi am mers să luăm micul dejun, pe care l-am lălăit puțin în a-l savura, doar-doar ca să se deschidă ușa pentru vizitatori la Acvariul din Constanța.

În drumul nostru spre obiectivul turistic țintă, ne-am mai plimbat puțin pe faleză. Vântul încă era destul de turbat, dar parcă mai acceptabil ca dis-de-dimineață.
Astfel, că am mai rămas pe acolo să facem câteva poze de street, câteva poze la stabilopozi și pescăruși, plus câteva poze Cazinoului.
Și ce dacă e super fotografiat Cazinoul? E amintirea noastră, așa că îl fotografiem! 😛

Măcar, chiar dacă era frig, peisajele erau faine, culorile erau sublime. Clar, numai bune de fotografiat! 😀
Poza a fost surprinsă cu ajutorul smartphone-ului Nokia 8 – lăsat pe modul Auto (HDR ON) + Edit în Snapseed
*Imaginile din acest articol sunt urcate la 75% calitate, format ~1024×683 .
© Ștef Annya – Toate drepturile rezervate.

Apoi am ajuns și la destinație: acvariul a fost drăgălaș de vizitat. Au acolo tot soiul de pești, unii mai fascinanți și colorați ca alții. 😀

Moment surprins în cadrul vizitei noastre la Acvariu.
Photo by Butescu Andrei cu Smartphone-ul lui, Samsung S9

După încheierea vizitei, sosise timpul să ne îndreptăm spre Gară, ca să luăm trenul spre casele noastre.

Timpul pe tren, a trecut foaaaarteeee rapid! Ne-am mai holbat și pe geam, dar preponderent, fiecare era călare pe Snapseed ca să editeze pozele proaspăt realizate. 🙂

Și… cam asta a fost!

Așadar, cum ți s-a părut PhotoStory-ul meu de azi?
Tu ce senzații ai trăit când ai văzut Marea pentru prima dată?
Ai mers sau ai merge iarna la Mare?

Lasă-mi răspunsurile tale într-un comentariu mai jos sau dă-mi un reply, chiar aici! 😉

Multumesc pentru timpul tău, iar dacă găsești util și/sau îți place proiectul Enjoy Photography, susține-l te rog, prin apăsarea butoanelor de LIKE&SHARE! 😀

Pe data viitoare!

The End.


PS: ENJOY PHOTOGRAPHY te așteaptă și pe pagina oficială de FACEBOOK, cu fotografii delicioase, zi de zi, chiar  aici!


Apropo, dacă te alături comunității Enjoy Photography, primești un e-book gratuit și rămâi, totodată, la curent cu noutățile de pe website.

SUPER! MĂ ALĂTUR COMUNITĂȚII! 🙂

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Leave a Reply